Ła dea e i culti veneti antighi (3/4): ŁA DEA VENETA

DEA VENETA – A ła jera ła Dea de ła natura, de i flusi, de ła fecondità e de ła sałude de òmeni e animałi, venarà da i antighi Veneti. A ła venjéa senpre raprezentà cofà fegura feminina, vestìa co’l tìpego costume veneto ricamente decorà: còtoła beła anpia, sinturon vistozo in vita, stivałi e caveji fati sù a coa de cavało.

Łe someje che gavemo de ła Dea łe ła raprezenta tante ’olte co łe ciave in punjo, altre co ła torcia o co un can, un ozeło (fursi na ànara?) o na pianta visin. El nome de ła Dea el vien fato recołigar da serti studiozi co cuelo de Eileithya, come che ła vien nominà ła dea mediteranea Artemisorthia, protetora de’l parto che ła gaveva on inportante tenpio a Sparta.

Reitia ła sintetizava so na fegura ùnjoła tuti i atribudi de łe varie divinità feminine antighe. Ła jera ła Gran Mare che ła guidava e ła protezeva ła vita in tute łe só forme.

Inte i santuari dedegài a ła Dea, A se ga catà corni de servo iscriti co orasion, tavołete co iscrision o sène de oferte e procesion de cavałieri o guerieri, oltre che reprodusion de parte de’l corpo uman par fini de guarijon.

~

Da’l Łunaro Veneto 2019, Majo in 4 artìgołi:

  • MAJO/1 – Na paroła: REITIA
  • MAJO/2 – Un posto: SANTUARI VENETI
  • MAJO/3 – Un parsonajo: ŁA DEA VENETA
  • MAJO/4 – Un evento: OTOSENTO ANI DE ŁÀGOŁE
Dizitałizasion de’l testo de Majo 2019 de’l Łunaro Veneto 2019.
Reprodusion autorizà da Academia de ła Bona Creansa

Leggi altri articoli: